Mulţi oameni văd karma ca pe ceva irevocabil, ca soartă, destin – ca pe ceva negativ care atârnă deasupra capului şi cine ştie când va lovi. Cei care gândesc aşa cred, de regulă, şi că ea reprezintă pedeapsa binemeritată pentru cel care a făcut cândva un rău, pe principiul “ochi pentru ochi, dinte pentru dinte”. Din fericire, karma funcţionează deasupra înţelegerii noastre omeneşti şi nu e direcţionată de mintea noastră.
”Karma este legea echilibrului, a compensării. Legea cauza-efect, în care karma este efectul, iar la baza ei stă iubirea.”
Departe de a fi pedeapsă, karma înseamnă învăţare. E despre faptul că, dacă la un moment dat nu iese ceva sau nu merge cu cineva, atunci ne aflăm în faţa unei şanse de a încerca o altă cale.
Posibilitatea de dezvoltare spirituală stă în experienţele pe care le avem de-a lungul vieţii sau chiar a vieţilor noastre. Şi, pentru că se bazează pe iubire, poate crea cele mai minunate scenarii.
Dacă doriţi detalii ceva mai palpabile, puteţi urmări filmul „Cloud Atlas – Atlasul norilor“. Trei ore de informaţii despre karma şi despre modul fascinant în care un ucigaş devine părintele unei civilizaţii.
Ca să întelegi karma, cel mai important e să recunoşti că fiecare din noi este un spirit minunat. Ceea ce se exprimă prin om este deja rezultatul unei îmbinări dintre planul fizic şi raţional şi, cel mai important, cel al deciziilor.
Din păcate, multi nu iau în considerare acest fapt şi identifică modul în care oamenii se comportă cu sufletul însuşi, utilizând criterii de calitate. Spiritul se bucură de oportunităţi noi de dragul învăţării, pentru a putea încerca şi alte modalităţi de a fi într-o altă formă.
Pentru o stare de echilibru este necesar să ştim ce anume creează dezechilibrul. Pentru a putea menţine această stare trebuie să avem experienţe din ambii poli.
Pornind de la această întelegere, orice experienţă percepută ca eşec este închiderea unui drum care nu duce nicăieri. Altfel spus: „Ce bine că nu mai trebuie să mă ocup cu asta, nu e drumul meu, eu caut altceva.”
Karma este deja un efect, aşa că adevărata muncă este pentru îngrijirea cauzelor.
Dacă cineva îşi trăieşte viaţa în mod pozitiv, consecinţele vor fi şi ele pozitive. Acelaşi lucru este însă valabil şi pentru adoptarea unei atitudini negative şi pesimiste.
Cam asta înseamnă „Eşti ceea ce gândeşti!”
